Nunta sibiana. Actul 2, scena 1

Dimineti grele
-Scoala Nucule, ca tre sa fim la mireasa intr-o jumate de ora. Asta era textul mereu cind dormeam la Nucu acasa. Baga omul niste soamne grele de nu poti crede. Era 10, la 11 trebuia sa fim la mireasa, dar imi luasem masuri de precautie. Stiam ca doarme mult. O ora a durat pina s-a dat jos din pat. Noi eram toti gata, venise si Olt, cind s-au schimbat planurile. Nucu avea de facut cumparaturi, eu mergeam cu Olt. Luat bagaje, luat costumele pe umeris i dusi la taxi. Mai aveam 10 metri pina sa intram in casa mniresei cind suna mobilul.
-Baaaaa, se zborseste Melcul din casca, unde sunteti baaaa, ca e 12 si la 12,30 tre sa fim la mire, sa facem alaiul. Baaaa.....
-Suntem aici.
-Unde baaaaa, se aude iar vocea Melcului.
Ce naiba cauta el aici? Trebuia sa fie la gara, sa isi ia Puiul si apoi sa mearga la pensiune, sa calce rochie fata, abia apoi sa ajunga.
-Suntem in fata casei, nu te mai criza atata, hooo de acuma. ne schimbam si mergem, calmez ferocele animal posesor de cochilie.
10 minute a durat sa fim gata, sa trag prima camasa pe mine si sa imi pun floricica in piept. Olteanul zambea fericit, avea domnisoara de onoare faina, o blonduta mica, chelnerita in Spania. A mea nu se vedea nicaieri, dar am fost amenintat suav ca e cat mine de mare si de tapanoasa. Gata, pe cai, mergem la mire. Caii erau masinile, iar eu am stat cu tata Brumar, in fata.

La mire
Mustata lui Claudiu fremata de nerabdare. O fi fost el mire, dar avea emotii ca fata mare. Imbracat, frezat, plecat la nasi. Eu tot cu nea Dan, dar si cu lautarii, un acordeonist si un saxofonist. Erau praf, nu stiau lautareasca. Treaca de la noi, dar hai repede la nasi, ca afara erau 40 de grade si se topeau nuntasii. Cu tzambalasii in masina, la coasta socrului mic, gata de drum, ii gasesc si Olteanului o masina, ca ramanea asta cu donshoara de onoare atarnache pe drumuri. Cat timp nuntasii asaltau casa nasilor, eu m-am strecurat la un chiosc. Luat 5 pachete de servetele, tigari si pina sa ajung eu in garsoniera nasului, se impartise cozonacul. Luat iar socrul mic si fuga la mireasa, sa ne pregatim de primirea oaspetilor. Coloana cu mire si nasi in frunte intra in curte, Bufnila si socrul scot capul de dupa usa.

-Pe cine cautati, ce e cu voi atata amar de lume aici?

-Am venit sa luam mireasa, se sumeseste mirele.

-Cum o cheama?

-Aaaa, mmm... Adina.... si cat pe ce sa spuna Brumar, dar isi aduce aminte ca e casatorita civil, deci e Carlotescu. Rasete, alea alea si incp traditiile. Plimb tava cu pahare de vin printre vecini, secondat cand de Melcul, cind de Olteanul si apoi sunt convocat la sedintza de socrul mic. Nu e vornic, deci eu o sa fiu ala. Sa spun tatal nostru, sa le dau plecarea nuntasilor spre biserica, etc. Cam ce fac lautarii cind cinta "ia-ti mireasa ziua buna", doar ca la ardeleni se poarta poeziile, nu muzica. Si urmeaza o faza atat de tare ca am ras de mine cind m-am vazut pe dvd.

Rugaciuni cu sufleor

Imi iau rolul de vornicel in primire, chem nasi, miri, socrii si amici in sufragerie si ma apuc de facut show. La sfatul socrului mic, incep cu un "Tatal nostru". Nu am bagat varianta aia porno, ci aia clasica, bisericeasca. Si pe caseta se vede ca disparuse dictia, anumite cuvinte se aud distorsionat de nu mai stiau nuntasii ce se intampla, iar cind am ajuns la "Painea noastra cea de toate zilele", ma cam incurasem. Adica pot interpreta faza si ca pe o pauza de recuperare a suflului, dar se aude si vocea Melcului, care imi sufla.

-Adina, azi pasesti in viata ca sotie, ca mireasa. Ia-ti ramas bun de la parinti, de la rude si ia mina mirelui ales. Sa iti stea alaturi nasii, sa faceti casa frumoasa, sa aveti copiii frumosi si sanatosi, dar nu ca mnine la cap. Gata, pe cai, plecam la biserica, a sunat cuvantarea mea, care se spune ca trebuia sa aiba circa 5 minute.

La iesire, alta belea. Doua cete de copii blocasera strada cu funii de fcare atrnasera carpete, adica bariere unde nuntasii musai sa se caute la punga. La prima am cotizat si eu, Dane vezi ca esti dator, la a doua am intrat in formatie, alaturi de multimea aia de fata care cica era partenera mea la nunta, donsoara de onoare. vezi sa nu stau eu. Cind am dat de un chiosc, l-am saltat si pe varul miresei, tot Ovidiu, si am intrat sa luam apa pentru nuntasii. 2 peturi de minerala, doua de plata, 50 de pahare de plastic si 2 bauturi energizante. Ca un facut, desi mergeam la biserica, pe cutia de energizant scria... Hell. Ajuns alai din urma, adapat tambalasii si nuntasii, luat loc afara, la o tigara, ca in biserica incepea sa iasa fum din mine.

Ploaie, poze, buz

Stiu, nu rimeaza alea 3 din titlu, dar a fost asa. Ploaie de orez, la iesirea mirilor din biserica. O punga de un kil au incasat in cap cei doi. Eu si Nucu, sosit cu Doina, in sfarsit, aruncam cu pumnii, de parca ne erau dusmani mirii. Plecat apoi la poze, in Parcul Tineretului. Luat trabucuri de pe drum, pozat, disparut inapoi la biserica, sa luam buzul spre Retis. Ditamai autocarul, 45 de locuri minim. Cateva cupluri de mosneguti in fata, in timp ce pe bancheta din spate ne pravalisem eu si Olteanul, Nucu si Ovidiu varul. Pravalit e impropriu zis, ca nu mai aveam loc de cutiile de bere. Si da-i si combate cu Becks si alte alea pina la Nocrich. Unde am realizat ca mai avem de mers vreo 70 de km si se terminase un brat de bere. Ca asa se cumpara, nu cu bucata, ci cu bratul, cate incapeau in ditamai deschizatura de la Nucu. Si da-i iar si canta. Mosnegii din fata mustaceau, mai intorceau capul, ar fi venit la o bere si o cantare, dar babele nu ii lasau, de teama sa nu ajunga chitrofaniti la Retis. La coborarea din autocar ne-au cazut plombele. Tot satul se stransese la usa caminului cultural, sa primeasca nuntasii. Cu costume populare, cu satrigatura romaneasca, nebunie curata. Nu s-a pus gura pe alcool si de ale gurii pina nu a zis popa satului rugaciunea. Asta nu mai avea nevoie de sufleor.