Romania-Serbia. Minutul 16, ne baga sarbii golul. Eram in taxi, ascultam la radio ce se intampla acolo. Si se trezeste un amic sa imi trimita sms: "Oleeee, oleeee. Moooie la tigoineri".
Omul e roman, neaos, dar e asa de batut in bruma de creier incat se bucura pentru sarbi. De ce? Pentru ca in urma cu cateva zile a dat si el interviu la ambasada Canadei ca sa emigreze si deja se crede strain. Ce sa-i faci, tiganul cind e imparat, prima oara o fute pe ma-sa. Pai ce sa ii spun, ce sa ii transmit?
1. Calatorie sprancenata... si indelungata. Intr-un avion inghesuit, plin de mamaie si de papornite, cu scaune de tipul celor de la RATB din Bucuresti.
2. Sa vada cat de scumpe sunt tigarile la canadieni si sa ajunga sa fumeze doar mahoarca de aia columbiana de toata jena, cumparata de la indienii din rezervatie.
3. Sa vada cat de scumpa e bautura acolo si sa ajungi sa bei doar cate un shot de whisky de ala de artar fermentat (Ia cu scoarta de copac, retine alcoolul - vb lui Dem Radulescu in BD). Dar numai la sarbatori, ca e prea scump sa iti permiti o data pe luna.
4. Sa ajunga sa traiasca in stil canadian si sa spuna in continuare ca e o viata mai buna acolo. Sa stea la panda dupa reduceri, ca aici o ducea prea bine si nu calca la Auchan. Si sa vorbeasca franceza aia buruienoasa a lui, pe care a invatat-o tot de la romanii astia pe care ii injura.
5. Sa ma lase cat mai repede... ramane o gura de aer proaspat de Romania in plus, adica nu e irosita de un capsoman.
6. Sa asculte doar Bryan Adams si Celine Dion in timp ce ii ingheata curul, cacandu-se in padure, pandit de un elan in calduri.
6. Sa fie privit mereu si tratat non-stop ca un emigrant, unul fara radacini, care nu are nici de unele. Nici macar tara. Si sa imi trimita nepotii inregistrarea cu ultimele clipe de viata, sa vad daca spune "Mon Dieu" sau "Doamne Iarta-ma ca prost am fost". (Asta e doar de curiozitatea mea).
