duminică, martie 25, 2007

Personaje de basme urbane

Tatarii
Nu eram doar noi in gasca, de obicei ne intersectam cu alti golansi din bloc sau din cartier. Perechea cea mai tare o facea Gopo, Vali si Gigel, fratii Tataru. Parintii lor erau despartiti, traiau la tata si la mama vitrega, pe care o poreclisera Cioacla. Tatal era spanchiu de un ochi, de fapt avea un ochi de sticla. Care ochi ii mai cadea uneori, de pomina fiind cind i-a cazut in ciorba. Baietii ii spuneau ca e in oala si el nu credea. S-a convins dupa ce a dat cu polonicul peste el. Cioacla era urata cu spume si nu le intrase la matze niciunuia, pentru ca ascundea mancarea de ei. De aici o gasca de bancuri si barfe masculine. Ca s-a dat la Gopo, ca are pata pusa pe ei sa ii dea afara, de toate. Cert e ca Gopo era cel mai sarac cu duhul. Plin de cosuri, cauta solutii sa scape. L-a prins pe Grasu cam trotilat si s-a ales cu un sfat inedit.
-Ba boule, si asa nu ai femeie ca esti urat ca noaptea. Ca sa iti treaca si tie cosurile, da o laba si te dai pe fatza cu produsul finit.
Papagalul a facut-o si apoi a venit sa se planga de tratamentul cosmetic, ca nu a functionat, de fata cu toata gasca. Eram pe sub masa de tenis, cu crampe la burti de la atata ras.
Vali era ceva mai destept, dar norocul nu era atu-ul sau. Il calcase trenul in gara din Adjud, avea acum proteza de la genunchi in jos la dreptul. Ne era extrem de folositor cind mergeam la pescuit, noaptea, cu Nasul. Scotea proteza, o punea sub bagaje si isi punea piciorul pe umar, de unde se vedea doar ciotul. Dadea din el cind intra Nasul in compartiment si scapam de a mai da spaga. Cind incepea sa se laude cu cate femei a avut, toate din mila, o luam la fuga, mintzea mai ceva ca Dan Dutza.

Dan Minciuna Dutza
Era mincinosul incintei.
-La 3 ani, cind era tata mai mic de inaltime, eram cu el in Oltcit. (Cam asa credea el ca incepe o minciuna buna) Era polei pe strada si mergeam la tzara cu ai mei. Tata ma tinea la picioarele lui, sub volan, sa apas pedalele ca el nu ajungea acolo, asa mic era atunci. Eu apasam cum spunea el, dar la un viraj a aparut o turma de oi, el a spus frana, eu am apasat ambreiaj, s-a rotit masina si am lovit o oaia. Culmea e ca era chiar oaia lu` bunicu`.
-Sa mori tuuuuuuuuuuu, raspundeam de obicei, satuli sa mai zicem ca nu suntem nascuti la BOTosani si ca nu ne place BOTanica.
Cea mai tare era aia cu lansetele. Voia si el sa se dea pescar in fatza noastra. Eu, Grasu si Sperila macar recunosteam ca aia mai mari sunt mai buni decat noi, ca au mai multe ustensile si ca stiu locurile de pescuit. Dutza a fost si el odata la pescuit cu noi, a rupt undita Grasului si a plecat acasa batut. Nu se lasa insa cu una sau cu doua.
-Am fost la peste cu tata si cu un alt inginer de la el de la fabrica. Si mi-a dat ala sa pescuiesc cu lanseta lui, care are ecran sa vezi ce peste iti trage si cantar sa stii cat are inca dinainte de a il scoate din apa. (Actiunea se petrecea imediat dupa Revolutie, asa ca a mai luat o mama de bataie. Tot vecinul lui de la 4, Grasu)
Voia mereu sa se dea macho si avea grija sa se bronzeze in loc sa faca baie cu noi. Polonic i-a lipit o frunza pe frunte cind a adormit si nu stia apaoi cum sa mai scape de belea. Polonic se razbuna in felul asta pe faptul ca Dutza se dadea la Nicoleta, sora lui.

Ghiury
Asa ii spuneam noi. Se numea Gheorghe Grosu, era tigan, ca pe vremea aia denumirea de rom era valabila doar pentru spirtoase. Inca 3 surori si un frate mai mic completau familia lui, plus ditamai piranda Elvira cap de familie. Tatal, tot Gheorghe, era mai mult pe drumuri. Ne fugarea pe noi cu securea, sarind pe geamul apartamentului de la parter. Ii bateam copiii mai ceva ca pe nuc toamna. Diferenta de ten, mirosul ala specific, tupeul si aroganta, nu stiu ce era exact la capitolul motive, dar ieseau batalii mari de tot. Asa am ajuns sa am o cicatrice deasupra fruntii, de la o bataie cu tot familionul Grosu, asa am ajuns sa mai invat si cateva cuvinte in rromales. Elvira a ajuns insa de pomina cartierului, iar sotul ei la parnaie.
Seara linistita de mai, noi pe bloc la fumat sa nu ne vada babacii si urlete ca din gura de sarpe. Piranda iesise in fata blocului, cu matzele atarnand in palme, plina de sange si cu sotul dupa ea. Cutitul din mina tartorelui dadea o oarecare banuiala asupra ce se intamplase. Politie, balamuc, salvare, scandal, tiganie curata, cum spuneam noi. Pentru tinerele vlastare ale familiei au urmat zile grele. Nu mai avea cine sari pe geam cu securea dupa noi, asadar Ghiuri, Tzalel, Muta, Ileana si Mariana au incasat batai la foc automat ani buni de zile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu