vineri, decembrie 09, 2011

Cowboys and ... injectoare


Handyman
De mic, inveti ca e bine sa faci de toate, sa iti ajuti tatal sa mai mestereasca una-alta, de mic te duceai la orele de atelier sa afli cum se masoara cu sublerul, cum se lucreaza la menghina, la strung si alte activitati care imi aduc aminte de Stefan Banica Jr in timp ce sarea gardul liceului noaptea sa faca el piese de tractor. Asa ca, de mici, umblam cu tunul de carbid, dar mai ales cu pistoalele in care puneam paie de chibrit. Era vorba de o teava subtire, cat sa incapa un cui in ea, asezata pe un pat simplu, de fier sau de lemn, legata bine de tot cu banda izoler. In teava bagai gamaliile de fosfor de la paiele de chibrit, frecai bine cu cuiul, prindeai o guma de cui si de teava, apoi il scoteai putin. Cand apasai pe elastic, cuiul intra fortat in teava si aveai o bubuitura de la paie. Partea cea mai grea era sa ascunzi pistolul de parinti, mai ales cand droaia de babe de la scara turna tot, doar ele erau cele care traiau cu bubuiturile sub geam.

Sperila vs Grasul
Cei doi amici ai mei aveau unii dintre cei mai rabdatori si dumnezeiesc de iertatori parinti, asa ca ei mereu aveau pistoale. In timp ce Polonic ii ascundea arma pe unde putea, sa nu fie confiscata de parinti sau de golanii mai mari, astia doi se distrau la meserie. Daca le lua unul mai mare pistolul, paguba in ciuperci, isi faceau altul imediat. Organizau si adevarate dueluri intre ei, asa cum vazusera in filmele vechi de la cinemateca. Spate in spate, numarau cate 10 pasi, se intorceau fata in fata si isi trosneau pistoalele unul spre altul. Castiga cel care bubuise mai tare. Daca se intampla (si de obicei era cazul) ca pistolul Grasului sa scoata un plicirasuflat, era cazul sa fugi. Toti izbucneau in ras, iar pachidermul nu era adeptul criticii constructive. Totul a culminat cu o vizita a lui la un service auto. Se stia ca injectoarele de la masini sunt cele mai bune pistoale. Bubuiau de iti sarea ceara din urechi, ba chiar mai scoteau si o flama "la gura tevii". Cum-necum, Gras a pus mana pe un injector, marfa de contrabanda si alta nu.

El duel maximo. Maximo am zis!
A bibilit pistolul cel nou pana cand a crezut el ca e cazul sa ii faca proba. Direct in duel. Ca sa fie totul palpitant, duelul a fost propus pe scara la Polonic, locatie cu un ecou demn de haurile din Mordor. Un plici rasuna acolo de parca ai scapat un butoi pe scari. Luca nu prea avea babe la parter, deci erau conditii pentru un duel la amiaza, cand lipseau adultii, dusi la munca. Abia vazuse Gras un film western, asa ca se pregatise special. Tinea pistolul intr-un buzunar putin rupt de la pantalonii lui scurti, sa fie asemanator cu o teaca de cowboy, demna sa gazduiasca cel mai tare pistol din incinta. Nu doar el era nerabdator, toata gasca eram acolo. Eu, Polonic si Sperila, Frax, Gogosar, Marius si Adi, Romica si Daniel Stoica, Tica si Dan Duta, abia asteptam sa auzim traznetul. Grasul tinea cont de toate regulile duelului si avusese grija sa isi incarca injectorul cu un ditamai pachetul facut din 10 gamalii de pai de chibrit. Incarcatura asta facea de obicei sa crape tevile subtiri, cum avea Sperila, dar Grasul voia sa il umileasca odata pentru totdeauna pe Scheletron. Noi tineam de usi sa nu intre aia mici peste noi, ca miorlaiau toti fratii mai mici pe afara, sa vada si ei evenimentul zilei. Gras si Sperila isi incalzeau pistoalele si frecau cuiele peste incarcatura. Ne stransesem ochii, de oarca voiam sa ii protejam de flama care avea sa iasa din injectorul Grasului. Jur ca simteai si transpiratia pe spate, auzeai musca in zbor si vedeai cum un boschete rotund este dus de vant pe strazile oraselului din Vestul Salbatic. Primul care a tras, la semnalul lui Marius, a fost Sperila. A duduit scara. Grasul, tacticos, a indreptat teava armei spre fata duelistului din poza alaturata si a apasat cu sete. Plici. Freaca repede incarcatura si trage din nou. Plici. Si tot asa de inca opt ori. Am rupt-o toti la goana, sa putem rade in voie de victoria suncosului care deja era verde la fata.

Nu e pentru cine se pregateste
Convins ca are un pistol de doi bani, Grasul i-a vandut injectorul lui Frax. Doua bile de sticla sau doar una, nu mai stiu exact ce pret de nimic a avut arma. Cert e ca eu am aflat de tranzactie abia cand am vazut pistolul la Frax. Eram in camera noastra, in casa, si el incarca arma. Pusese doar un sfert de pai, maximum o jumatate.
-Ba, nebuneeee... Nu in casa, ca ne omoara mama, incep eu sedinta de imbarbatare.
-Taci ma, nu te mai mocosi atata, ca am pus putin chibrit. Daca la 10 paie a facut plici, asa, nici macar nu o sa ne auda mama.
E drept ca era duminica, mama, mamaia si tata erau pe la bucatarie si mestecau intr-o dulceata de nuci verzi, sa ii mai indulceasca pe aia mici. Sporovaiau in legea lor, nu aveau cum sa ne auda. A bagat Frax cuiul in injector, a frecat putin, a asezat elasticul, a tras cuiul. Cand a apasat pe elastic, lumea s-a intors pe dos. Bubuitura ca bubuitura, ca dadea sa darame geamurile, flama aproape il parlise pe Frax la mana, de a scapat si injectorul, iar cuiul sarise pana in tavan, unde facuse ditamai borta. (Bine, nu era asa de mare, dar noua ni se parea pe atunci ca o fisa de 3 lei e cat capacul de wc). Nu stiu cand ne-am trezit cu mama si tata in camera, cert e ca peste cateva minute aveam curul plin de dungi rosii de la cureaua tatei (Da chilotii jos, ca eu nu bat haine!, citatul lui preferat inainte sa ne mangaie cu fasia de piele).
Ce folos ca toti au vrut sa cumpere de la Frax pistolul mai apoi, ce folos ca se promiteau averi intregi, masurabile in carlige de undita si briceag cu plasele de os, pistolul fusese confiscat de parinti.

Un comentariu: