Dumnezeu si golanii

Eu eram catolic. Romano-catolic. Intre Polonic, Gras si Sperila nu era nici o diferenta de cult sau de rit religios, toti fiind ortodocsi, dar Polonic era singurul cu frica lui Dumnezeu. Noi? Luam la misto orice, de la sfinti la Biblie, la biserica si popi. Nu conta, totul putea fi atacat, cu mai mult sau mai putin succes. Discutiile pe marginea adevarului absolut decurgeau cam asa....
-Pai zi tu ba Polonic...daca Dumnezeu a facut un Adam si o Eva... de ce mama dreaq acuma is 4 culori mari si late. Adam era alb-negru si Eva rosie-galbena?...asta eram eu.
-Ba, si daca l-a omorat Cain pe Abel, au ramas Cain, Adam si Eva. Ala micu` ori si-a tras-o cu ma-sa, ori cu surorile...ceea ce nu e permis, nu?...asta era Grasu`
-Da, si la fel a fost si la Moshu cu Arca, la Noe... se baga si Sperila in seama.
Saracul Luca, o baga pe mineca la fazele astea. Ne trimitea la popa cu intrebarile, poate o punem de un raspuns.
-Ce sa caut ba la popa ala. Tu nu stii ca are amanta... L-a prins preoteasa la Brasov, la hotel Aro. Popa era cu amanta si preoteasa era cu amantul. Si s-au intalnit la receptie. El pleca de acolo, ea venea sa se cazeze. E, si odata l-a luat madama la bataie pe popaciune, de plangeau receptionerele de mila lui. Ce naiba vrei sa caut la ala... dupa ce ca are amanta, il mai si bate femeia... e varza si ca popa si ca barbat, se apara Grasu`.

Mielushel...
...asa eram cind ma duceau ai mei la biserica. Linistit, asteptam randul la coada ca sa intru in confesional sa ma spovedesc, imi reluam locul in banca, ma impartaseam, dar de unde sa stie nebunii mei cat de cuminte eram. Ar fi ras si cu fundul de mine, asa ca preferam sa tac. Banuiau ei ca nu e ceva in regula cu imaginea de ateu si drumurile la biserica, dar nu comentau nimic. Grasu nu calca pragul bisericii, iar Sperila uitase si cum se face o cruce normala. Ii iesea aia catolica in locul celei ortodoxe, deci s-a lasat repede de asemenea obiceiuri. Cei doi amici ai mei aveau tendinta de a crede in orice altceva, asa ca erau plini de superstitii. Nu se imbracau pe dos, ca aduce ghinion. Fugareau mitele negre ca aduc ghinion. Nu mergeau in casa cind li se zbatea un ochi, pentru ca luau bataie. Daca ii minca nasul, era clar... se lasa cu o cafteala pe undeva. Astia erau ei, dar apelau la divinitate, oricand simteau ca altceva nu mai functioneaza.
-Doamneeeee, daca scap si din betia asta nenorocita, nu mai beau Doamneeee.... asta era Grasu`, de Revelion, cind abia se mai taraia prin zapada.
-Da Doamne, sa nu imi rup picioarele tocmai acuma...asta era Sperila, inaintea unui salt de la etajul secund al unei cladiri in constructie, fugarit fiind de paznic, pe motiv ca furase tevile de la instalatii, ca sa isi faca pusca de cornete.

Invierea...
...asta era singura slujba la care ii prindeai pe golanashii mei in Biserica. Dar numai pentru Lumina nu mergeau astia 2 la biserica. Cind se chitrofaneau, umblau printre mormintele din cimitir, sa ia banii lasati acolo de enoriasi. Ma tarau dupa ei daca faceam imprudenta sa ma duc la Invierea ortodoxa. Le tineam lanterna aprinsa, sa vada mai repede fisele, pe care le inghesuiau in buzunare. Aveau si un concurs, care gaseste mai multe, si se bateau pe ele. Aventurile dintre morminte s-au incheiat cat se poate de original. Grasu a cazut intr-o groapa. Vazusem faza, eram pe punctul de bushi in ras, dar Sperila mi-a pus mina pe gura.
-Ssssttt, taci ca asta e beat, sa il vad cum iese. Stinge lanterna....
-Oooochi.... Sperilaaaaa..... ba...careva, scoateti-ma de aici. Is jos, in groapa.
Liniste
-Baaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa bulangiilor, nu ma lasati aici ca va omor cind ies, sa moara Bibi.
Liniste.
(Bibi era un personaj imaginar pe care Grasu il omora de cate ori avea el chef pe seara. Un fel de Kenny de prin Southpark)
-Sa mor eu, cred ca am murit...Doamneeee... is tinar Doamneeeee... nu ma lua la tine Doamneee.
Atunci s-a spart linistea. Nu mai puteam. Radeam ca apucatii, de se auzea pina la preotul care citea Prohodul.

"Sunt strain fa babo!"
Am decis ca e musai sa vizitam si Biserica. Nu fusesem niciodata intr-o biserica ortodoxa. Voiam sa vad cum e.
-La ce iti trebuie ba, ca tu si asa esti catolic, ma luase Sperila la 11 metri.
-Lasa ma, sa vada si el cum e la noi, se sumesea Polonic.
-Ba, daca tot mergem, eu spun sa facem pe englezii, ne uitam asa, lung...pe pereti, de alea... mai agatam o gagicutza, se baga si Grasu in seama.
Propunerea a fost supusa la vot, am votat 3 contra lui Polonic, care devenea ghidul oficial. El a intrat primul, apoi Grasu`, Sperila si eu la final. Ma uitam la pereti ca la desene animate, captivat de tot ce vedeam. Numai ca alcoolul iti mai si joaca feste la nivel ocular. Asa am confundat un lighean de nafura cu unul de cornulete. Noroc de Polonic, ca m-a oprit la timp. Eu voiam sa intru in firida aia din biserica si sa ciordesc macar 2 buzunare de cornulete. Intre timp, Grasu isi continua plimbarea spre altar, admirand totul, cu priviri lungi, intrebatoare si cu mainile adanc infipte in buzunarele de la pantaloni. Normal ca a iesit show, pentru ca babutele s-au luat de el.
-Scoati mai baiete mainili din buzunari, nu ti-ar fi rusini...
-Du iu spic inglish?, se ia Grasu de matusalemica lui adversara...
-Mai, dar tie chiar nu iti e rusini...insista pensionara...
-Sunt strain, fa babo... nu vezi ca nu vorbesc romaneste, se ia Grasu de ea...
-Esti un bou umflat, Doamne Iarta-ma ca injur de Paste, si abia ma spovedisem...
Grasu isi daduse de gol deghizarea, s-a dus naibii toata povestea cu englezul care viziteaza biserica, asa ca trebuia sa se razbune. Toata noaptea a cautat-o pe babutza, iar cind a gasit-o, in fata podiumului de pe care facea popa slujba... i-a dat foc baticului, din spate, cu flacara de la lumanare. Sarbatorile lui erau, in sfarsit... Fericite.