Nu stiu altii cum sunt, dar eu cind pun pasul in magazinul de scule de pescuit am o senzatie de aia ciudata, ca si cum cineva imi baga un cub de gheata pe spinarea incinsa de soba, iarna. Vanzatorii de scule de pescuit sunt toti o specie aparte: traiesc cu impresia ca au pus coada la crap si solzul la oblete. Nimic din ce spui tu nu e bun, ei sunt detinatorii adevarului suprem.
Trage si la caramida?
Anul trecut ma duc sa iau cateva forface, plute, carlige, cam tot ce imi mai trebuia mie pentru plecarea in Delta. Intru in cel mai apropiat magazin, imi fura privirea o varga superba, dar burtosul de dupa tejghea, impodobit cu o ditamai barba monahala imi arunca o ocheada, se prinde el ca sunt client plevusca, adica nu caut eu cine stie ce marfa si ma ia usor, din varful buzelor...
-Varga aia cred ca e prea scumpa pentru tine, si oricum e cam inalta fata de tine.
Mi-a cazut fata pe jos. In timp ce imi adunam cioburile ei, ma gandesc sa il iau un pic si peste picior.
-Dar ce fel de varga e?
...
-Dar care e mai buna?
...
-Dar cum se diferentiaza o lanseta de o varga?
...
Dupa ce il fierb pe omulet de ii venea sa ma dea afara din magazinasul lui, ii cer 2 monturi de guvid cu 2 carlige si scot portofelul. Ca un tigan nesimtit scot toti banii din el, il las sa vada milioanele (aveam banii de concediu inauntru) sa se holbeze la teancul de bancnote de un milion, dintre care extrag cu grija 2 de 50.000 si i le depun pe tejghea.
-N-am marunt mai jos de atata si zambesc ca boul sa ii mai prajesc 2 neuroni.
La Obor
Disperat ca aveam doar 2 monturi, ma duc in Obor. Anul trecut, toate articolele de pescuit erau undeva in coltul din dreapta al pietei. Ma invart pe acolo, ma uit dupa monturi cu plute de cocean de porumb, preferatele mele, dar nu gasesc. Dupa ce am stat de vorba cu mai multi parliti care isi vindeau lansetele acolo, imi aleg niste monturi si ii cer individului niste inele de plastic, din izolatorul acela de sarme, pentru a pune in varful unditelor. Ma intreaba asta ce undite am, ii spun, si ma ia repede la rost.
-Dar vergile alea nu aveau in varf o chestie mica de sarma, asa... de ce le-ai dat jos? Nu stii ca pescuitul modern...
Nu a mai apucat sa termine ca m-a busit rasul.
-Auzi nene, eu sunt de moda veche, prefer un par unei vergi si o pluta de cocean celor vandute de tine, e o problema?
-Nu...nu...dar varianta moderna a pescuitului...
-Daca imi spui si solunarele, atunci te cred, ii zic zambind.
S-a prins ca de acum il iau la misto si nu mi-a mai vandut nimic. Am gasit un pustan dezghetat si mi-a facut el monturile de care aveam nevoie. Pentru ca erau facute "la comanda" mi-a luat mai mult, dar a meritat.
Anul asta...
.. a fost ceva mai simpla toata figura. Mergeam pe linga Obor cu Oaki si am decis sa intru sa imi iau plute noi. Alea de anul trecut zac rupte prin copacii din Sulina. (Mersi Oaki, eu nu as fi reusit). Intru in prima cocioaba care afisa rucsaci si lansete si ma interesez de plute. De cocean. De porumb. Cucoana planturoasa se zgaieste la mine de dupa ramele groase ale okelarilor tip cur de sifon si imi arunca ...
-Hai dom`le, fii serios, e plina piata de asa ceva, plute de cocean... la mine ti-ai gasit sa ceri?
Arunc un ochi in chioscul in care amicul Melcul, claustrofob cum e, ar fi decedat sigur. Cativa rucsaci kaki pe care scria mare cu litere albe SAFARI, scaunele de pescar, 5 sau 6 lansete si o ploaie de accesorii inutile pe balta. Intrasem probabil la GIPO si nu stiam. Beleaua e alta. Ca am mers aproape tot sectorul pescari si cu chiu cu vai am gasit niste plute. Iar mosuletul de mi le-a vandut mi-a impins si cateva monturi simpatice cu carlige bune. A, si nici nu avea chiosc inghesuit, statea linistit cu marfa pe taraba, la lumina zilei, unde isi si facea monturile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu