In poze se vad hotii. Si cei de mirese, si cel de sticle de whisky.
Alaiul
Cind aduci moldoveni la nunta in Ardeal, nu te astepta sa stea jos, la masa, prea mult timp. Asa a fost si acum. Dar lasa ca ajungem si la nebunia dansului, o luam acuma de la inceput. Venit tambalagii, venit vornicul si a inceput nebunia. Nuntasii cu sticle de vinars decorate cu funde ros-albe s-au aliniat si au mers la sala. Pe jos, pe strada, iar orice masina venea trebuia sa ne depaseasca. La inceput am mers ok, ca Alin deschidea alaiul si ii era cam foame, deci aveam ritm. S-a incetinit apoi pentru ca domnisoarele de onoare aveau tocuri si calitatea asfaltului din Brad e cam ca la Bucurersti. Se uita Bradul la noi ca la a tzashpea minune a lumii si ne-am asezat la poze. Trec peste multitudinea de blitzuri desfasurata si ajung la intrarea in sala. Unde iar il apuca pe vornicel traditia si ne tranteste spalatul. Cotizeaza nuntasii, se intra si se mai trage o rugaciune, dupa care se da startul unui concert de furculite, grupa mare. Glajele de vinars stau aliniate pe masa, eu linga Edi, Dana, Alin, Carmen, Geanina si alti tineri bradeni. Toate bune, pina la prima piesa, o ardeleneasca ceva mai saltareata. Si se pornesc moldovenii sa danseze, asa cum stiu ei, nu ameteala de 2 stanga si 2 dreapta de la ardeleni. Scaparau papucii si se uitau ardelenii la noi, de parca nu mai vazusera vedete americane de aproape. Si da-i chiuiala si da-i dans si din cand in cand se auzea vocea lui Edi...
-Baga ritm baaaaaa, da-i mai cu viata la muzica...
-Uiuiuiuiuiuuuuuuuuuuuuu, chisc-o pi nanasa.... il secondam cu o voce care de acum dadea semne ca se pierde.
Nebunie in reprize
Prima din reprizele astea a venit la muzica disco, la Maia-Hi si la alte de astea. Si acolo am inceput sa ma desfasor cu moldovenii si verisorii din dotare, cu scheme disco din anii 70, cu sacou pe umar si alte alea. Facut trenulet printre mesele nuntasilor, cu mine locomotiva, dar pentru ca asa ii sta bine unui nepot, am cedat locul meu "Trandafirului galben", adica lui Unchiu Rica. Iar apoi a urmat o repriza de populara moldoveneasca, ceruta insistent de mine si de Edi. Insistent inseamna mers la lautari de cateva zeci de ori. Pina la urma s-a nimerit sa aiba si ei in reprtoriu doua bucati. Frateeee, daca nu ai vazut cum se repede haita de caini la vinatoare, vezi cum fac moldovenii cind, in sfarsit, dau de ce le place. Chiuituri, picioare iuti care salta si se misca innebunite, curent de 380 in trupuri si o gasca de ardeleni molipsiti de ritm care au intrat in hora. Capetele lasate pe spate, ca nu ai nevoie sa te mai uiti la picioare, tropaituri, chiuituri si fluieraturi, fetze imbujorate de caldura si viata pulsand in hora. Acolo mi s-a dus iremediabil vocea, acolo si la furatul miresei, unde a fost o joaca de-a hotii, vardistii si masa fermecata. Hainele s-au udat instantaneu si aerul rece de dupa a cam bulit coardele vocale. Mai conteaza? NU. Avusesem moldoveneasca, era brici de acuma.
Hoti de mirese. Da, din nou
Cine naiba sa fure mireasa decat verii Bufnila si Hancu. Verisoarele au incadrat mirele, eu am saltat mireasa in brate si caral poteca. Honda lui Edi astepta afara, iar cameramanul fugise sa isi ia si el masina, sa ne conduca la un club fain. Care club era la 200 de metri, care avea intrarea 7 ron, taxa neplatita pe motiv de mireasa. In loc de ring de dans, pista de bowling. Ne-am tras cate o cafea, ne-a sunat mirele ca vrea fata inapoi, am plecat dupa 5 minute, cu mesaje video lasate ptr mire. Edi a dat tonul.
-Mireeeee, ba Florineee, am vorbit cu doamna si ne-a spus ca nu ai dus-o la discoteca. Ai grija ba baiete, ca o iau la mine acasa, mai am una si stiu cum tre sa am grija de ea.
La negocieri, mirele a scapat ieftin. O sticla de whisky, un bacs de apa plata (doar eram cu Edi), un dans pe masa cu mirele si nasul. Adus mireasa, nu inainte de a il auzi pe unchiul Vasilica, socrul mare, ca imi recomanda sa o aduc pe brate, altfel ma ia mama gaia. Nu stiam eu ce e aia, dar am aflat. Cind am intrat noi, tambalashii cantau iar Florin nu se mai dadea jos de pe masa. La cate un pas mai hotarat, gemea saraca bucata de mobilier, iar Edi si Unchiul Rica au sarit sa tina de ea. Nasul facea fasoane, ca el nu urca, alea alea, insa cind a vazut ca pleaca hotii cu mireasa a urcat imediat pe masa. Tot Edi si tatal lui l-au scapat pe nas de la o cadere cu masa, ca la asa mire, asa nas, croit pe calapod mare de tot.
Hot la hot isi scoate... cureaua
S-a trecut la plata hotilor, iar cind sa pun mina pe sticla, odata a inhatat-o socrul mare, si a tulit-o cu ea afara din sala. Cinci secunde am ramas masca. Apoi, si eu si Alin si Edi ne-am napustit pe usa dupa el. Nexam unchiul Vasilica, se pierduse deja in bezna.
-Vasileeeee, tipa Edi dupa el. Ti-o fur pe matusa Lica daca nu vii acuma...
-Tine-o ba, sa fiti sanatosi, mersi... vine raspunsul din bezna.
Hait... Scoate sticla de unde nu-i. Dozele de Red Bull stateau aliniate pe masa si nuntasii radeau ca la "Ursul pacalit de vulpe". Luat apoi initiativa. Comandat lautarilor sa bage piesa "Pusca si cureaua lata", preferata hotului de sticle, si asteptat. Eram sigur ca vine unchiul prin spate, pe la bucatarie. Dupa el. Asa era. A pasat sticla la matusa Nina. Fugi iar. De acolo a prins-o iar si fugit la lautari. M-a pus sa dansez pe masa pentru ea. Facut si asta. Cerut sa scot cravata, sa defac un nasture la camasa, ceea ce am si prestat. Apoi, cere sa scot cureaua si pina aici a fost.
-Nu fac strip-tease.
-Ba nepoate, te spun la tac-tu, la frate-miu....
-Pai tocmai de aia nu fac striptease. Aude al batran si imi pune chielea in bat.
Edi deja pusese mina pe sticla, gata era tevatura. Nu am baut-o acolo, ca Edi nu bea, Alin nu suporta zama de plosnitza, asa ca am ajuns cu ea la Bucuresti, unde ma astepta Olteanul ca pe sfintele moaste, cu Red Bull la rece.
Baba atomica si alte aventuri la plecare
Dupa hotie am stat mai mult la masa ca intrasera manelele. Cinstit nunta, mirii, si la 4 am plecat cu Alin si Edi. Varul Hancu se baga la somn, noi la bagaje si fuga la masina. Trebuia sa avem la 5, care devenise 5,15 si apoi 5,30. Trenul din Deva pornea la 6,38, eram cam in buza cu timpul.
-Mergeti la Deva? se iveste o baba la coasta mea si a lui Alin. Raspuns afirmativ. Vrea si ea cu noi. Afla ca stam la tren, ne spune ca vrea si ea. Pina la Brasov.
Apare soferul buzului, bate tare in geamurile autogarii si striga ca el pleaca acasa, nu de alta dar si-a uitat cheile. Si dus a fost. Suna la mire, poate are vreo masina cu un nuntas nechitrofanit, sa ne duca si pe noi la tren. Vasi, fratele miresei ne-a scos din belea. Apare iar baba, ca vrea si ea cu masina noastra. Refuzata de vasile, ca nu suntem taxi. Acum, alta belea, Vasi nu a primit de la socrul mic permisiunea sa ne duca la Deva, ci doar sa urmareasca autocarul care plecase. Pe care nu l-a mai prins. Am coborat la Podele, in tirul de injuraturi al lui Alin.
-Ba Ovidiu, stam aici in frig de murim, nu ne ia nimeni la 5,30 sau 6 cat e ceasul acum. Trebuia sa ne intoarcem la Brad, nu sa ramanem aici, de nebuni.
Cind ma gandeam ca sigur ne luam la bataie, apare o pereche de faruri. Ma proptesc in strada cu ochii holbati spre masina, ca o caprioara in far, si opreste. Taxi. Ne duce in timp la tren. Dam cate 10 ron si ne repezim la coada la bilete. Alin pune bagajele linga un stalp, se intoarce spre mine si ramane cu ochii holbati. Intorc capul si ma minunez. Baba atomica imi zambea.
-Ati vazut ca v-am ajuns? Nu-i asa ca mergem impreuna?
Silence. Iau biletele, bagajul, fuga pe peron. Iar apare baba, sa ne intrebe ce locuri avem, poate calatorim impreuna. Ne retragem strategic spre coada peronului, unde avea sa fie vagonul nostru si mucles. Urcam, punem bagajele sus si ne pregatim de somn. Baba nu se aratase. Dupa 10 minute, la Simeria, stationeaza trenul vreo alte 10 minute si o vada pe babaciune cum taraste bagajele in sus, pe scara vagonului. Am multumit Providentei ca nu avea bilet in compartiment cu noi. Ca treaba sa fie buna, la Ploiesti niste rapidisti s-au certat vreo 10 minute cu politia TF, iar la intrarea in Bucuresti mai stam 15 minute, ca au tras ultrasii semnalul de alarma la 2 vagoane. Romanistan, my love.
spectacol, nu gluma. da` ce domnisoara de onoare am avut. hehe. pacat ca a parcat langa iubitul ei la nunta. :)))))))))
RăspundețiȘtergereLasa vere... o iei pe a doua, aia cu nume de pictura de la Da Vinci... Nu de alta, dar stiu deja pe cine fur la nunta ta :D
RăspundețiȘtergere:)) si eu am jucat weeck-and-ul asta la o cumatrie si la o nunta, asa, ca la noi la moldoveni! nu zic nimic de ranile de la picioare :D
RăspundețiȘtergereDe aia am mereu pantofi confortabili, invatat lectia de cind eram mic si ai mei veneau rupti. Retinut, bagat la cap si am pantofi trecuti prin gropi de Bucale inainte de a ma dansa in ei.
RăspundețiȘtergere