luni, iunie 18, 2007

Aventuri de concediu


Show matinal

Au fost 3 zile de concediu, una mai tembela ca alta. Cea mai tare ramane de departe sambata. In care am deschis okii la ora 5, ca sa mergem la peste. Eu si Dan, ca Olteanul venise de la ora 3 noaptea de la munca si citea sudand tigara de4 la tigara. Melcone s-a trezit relativ repede, 3 minute, dar a stat alte 30 in dus, de spuneai ca pleaca sa se insoare, nu sa prinda peste in celalalt capat de Bucuresti.
-Ia un rucsac ceva, sa bagam ramele si tot, dau eu sfatul.
-Sa iau oare rucsacul cel nou? Il am cadou de la PUI (gagica lui). Daca aude fata ca am luat sacul pe balta, cred ca ma omoara cu bataia, zice Melcul amarat.
-Auzi Ovidiule, il auzi, cica el nu e sub papuc, sare Olteanul cu gura. Baaa, sa mai spui ceva de mine, ca nush ce iti fac. Iei aer cu paiul de sub papucul lui PUI.
-Taci bai lampa, du-te si te culca, ce te bagi intre oamnii mari, vine replica ardeleanului. A urmat apoi un schimb de replici intre cei 3 reprezentanti ai provinciilor istorice, schimb pe care nu il mai scriu aici ca de destrama Romania. Cert e ca am plecat. Juma de ora cu metroul pina la gara de nord, alte 25 de minute cu troleul 97, pina aproape de baza ProRapid, unde stiam ca e balta.


Mosnegi ciufuti
Stateam pe scaunele din troleu si Dan se mira sincer.
-Ba Ovi, dar sigur gasim balta acolo ba, ca nu am mai fost si parca vad ca e tot mai aiurea.
-Taci ba, ca e sigur lac acolo. Uite, vezi ca la statia aia dinainte au mai urcat vreo 3 pescari. Suntem in troleul cel bun, stai calm.
Coboram la capat si noi si pescarii. Ne sfatuim ce sa facem, hai sa urmarim pescarii. Luam bere si tigari, se rupe plasa cu bidonul, mosnegii se opresc la un magazin de momeluri si scule de pescuit. Nu mai aveau de gand sa plece si nici noi sa asteptam.
-Neata buna. Cum ajungem mai repede pe balta?
-Nu stiu, nu le am cu astea, zice mosul care avea in carca un rucsac de 20 de kile si un snop de lansete.
-Dar de pretul zilei de pescuit, cat mai e, tot 20 ron... insist eu.
-Nu stiu, nu cunosc...
La 5 minute si 400 de metri distanta de ei bombaneam de unul singur, iar Dan aproba tot ce ziceam.
-Ba, daca ii vad ca vin la balta asta de o stiu eu, de care ii arunc in apa, astia is dilii. Cum sa nu stie ma, avea 15 kile de bete in carca si cica nu stie unde e balta. O mai fi fost alta, dar astia fac ca niste pustani "Nu iti zic, ca imi prinzi pestele". Pe mama lor de aurolaci, ii gratulam pe bosorogi.
Melcul facea ca Donkey din Shrek. "Am ajuns, nu am ajuns, mai e mult, unde e balta, cind ajungem, cat mai este, oare e balta unde spui tu", iar eu mai ca i-as fi spus ca in Legiunea Straina: "Mergi sau crapa".


Mi`as picioarele in balta voastra!
Cafeaua cafea, berica berica, varga de 2,70 cu forfacul in apa, la rima, umbra cat incape, de la o salcie mare cat o zi de post, un graur imi canta la ureche, sa tot stai la peste. numai sa mai si traga. Linga noi, la vreo 10 metri, doi pescari prind si ei cate un chitic la fiecare 20 de minute. Noua nu ne trage. Dan da la plumb, pe fund. A vorbit cu unii, cica e salau aici, crap, ciortan, numai stavridul lipseste. Si nu trage. DELOC. Abia dupa 4 ore de injuraturi Dan prinde cel mai mic peste din balta. Ne uitam la micro-fatza de 3 centimetri si ne miram cum de naiba a reusit sa isi faca el capul cat carligul, ca sa traga de rima. Dan mai ia 2 carasei. Pe primul l-am calcat pe cap de draci. Pe al doilea il baga in punga si declara sus si tare ca de acum pastram tot ce prindem. Normal ca nu a mai tras. Dar il sunam pe Paul acasa, ca sa ne mai scoatem si noi nervii pe cineva.
-Alooo...Oltene? Ce faci ba, dormi? Da? Foarte bine, dormi linistit ca noi nu te deranjam. :)
Si apare si cuplul minune. Un mois si o baba cu vreo 4 bete cat China de lungi se asaza linga noi. Ea se uita la mine, la Dan, ca dam cu lansetele la pluta si casca okii de parca nu mai vazuse americani de aproape.
-Voi dati la pluta cu lanseteleeeeee?
-Da. Si vedeti ca acolo unde v-ati pus geanta era un ziar si sub el s-a cacat careva, sa nu va murdariti plasa...
M-a blestemat apoi babaciunea si a plecat de acolo. Dar s-a prins blestemul ca am ramas fara monturi, agatate bine mersi in crengile unei salcii. Ca sa nu mai spun ca deja facusem curatenie pe fundul apei, scotand cateva zeci de buruiebni si crengi cu undita.


Triplu P
Am ajuns si acasa. Ofticati nevoie mare. Dusuri, despachetare, alea alea. Plecat cu Olteanul sa bem un sprit de vara alaturi de amici. Zis si facut, numai ca Pardaillan asta iar a fost de pomina. cadea in cur de pe scaun. No, uite de aia scriu faza asta Oltene, ca sa ma crezi ca nu te mai iau cu mine la sprit. Sau daca o fac, la berea numarul 3 esti trimis acasa sau plec eu. Nu de alta dar chiar vreau sa ma mai si distrez, nu doar sa te duc acasa in carca. A, si am reusit intr-un final sa termin si Furtuna Rosie a lui Tom Clancy. Mersi frax, dar ma doare deja capul, am ajuns sa stiu si cum se cheama rachetele folosite in WW3. Nu mai vreau Tom Clancy cateva luni. Dar ne-a adus Don Pedro sandwich-maker si Paul spune ca acum totul e altfel. Simte si el ca face mancare gatita: sandvisuri incalzite :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu