Animaloi si animale

Pai nu prea aveam voie cu ele. Asa ca erai tare daca reuseai sa ai si tu un animalut acolo. Bloc, nu puteai tine caine sau pisica, ne-am reprofilat pe maidanezi si altele. Hai sa incepem.

Puiul lui Tica

Era celebru in incinta. Un amarat de pui de gaina pe care Tica il crescuse de mic. Nu stiu ce naiba avusese el in cap cind l-a luaat acasa, dar l-a avut timp de aproape 6 luni de zile. Era cat un ou, galben, cind il lua cu el peste tot. La cinema, la baie, pe Perchiu, la gagici... si ne mai ruga sa avem si grija de el cat bate covoarele sau mai stiu eu ce. Se imblanzise saraca zburatoare ceva de coma. Isi tinea capul dupa Tica tot timpul si alerga cum putea cind era sa trecem strada. La un moment dat statea singur prin incinta. Il auzeam cum piuia la spate, asa ca ne duceam, il chemam cu pui..pui si smulgeam un manunchi de iarba din gazon, sa gaseasca rame. Manca repede cate erau, apoi se tinea iar dupa tine. Astepta sa ii smulgi alt manunchi de iarba, sa manance iar. A dus-o asa cateva luni, se ingrasase, dar nu stiu cum a dat coltul. Cert e ca Tica l-a plans ce l-a plans si a uitat de el. Avea pe cap 2 porci pe care ai lui ii cresteau la margine de Onesti.

Pisica lui Dan
Dan Patrascu avea si el o pisica. O tin minte doar pentru o chestie pe care ne-o povestea Dan. Mitza fusese educata, dar nu ma intrebati cum. Stia sa isi faca nevoile in cu totul alte locuri decat in picioarele stapanilor. Adica... se ducea la chiuveta. Stiu ca faza mi s-a parut asa de aiurea, incat de atunci si din alte cateva ocazii urasc pisicile.

Adoptii de caini
Cum nu puteam aduce animale in casa, le faceam tot felul de custi linga scara blocului, pe santierele din jurul incintei si tot asa. Fetita era cateaua gastii. A fatat de n ori si i-au luat altii puii, noi nu puteam ca ne omorau mamele cu bataia. Mai gaseau gospodinele din cand in cand cate un paduche pe trupul copiilor. Si imediat apareau vanataile, de credeai ca mamele nu stiu sa starpeasca puricii decat cu nuiaua pe curul plozilor. Si cum puricii aia sunt cam mici, era nevoie de nuiele multe rupe pe spinarea neastamparatilor. Asa ca o furam sistematic, oricare din noi ajungea in casa cu cate un umblator de ala mic cadou de la catei. Vedeta a fost insa un pui de la Fetita, care prin-nu-stiu-ce-minune ramasese in incinta. Murise cateaua si el se facuse destul de mare. Il lua Romica peste tot cu el si noaptea dormea la scara. Ajunsese erou pentru ca fusesem pe Perchiu, catelul a latrat in nu-stiu-ce directie si de acolo a zbughit-o un iepure de camp. L-am alergat toti sa il prindem, dar sosoiul nu stia de gluma si ne-a dat ceata grav de tot. Oricum, ne uitam atenti dupa el si ii urmaream reactiile de parca era Lassie sau Rin-Tin-Tin, caini vedeta de la Hollywood. Despartirea dintre catel si Romica s-a produs brusc... crescuse javra si ii ardea de cotaiala, asa ca nu pierdea niciun prilej sa i se suie astuia pe picior si sa mimeze actul sexual.

Reptiloizii
Grasul si Sperila, pescari incercati, mergeau saptamanal, de cateva ori pe Balta de la Slobozia. Mai ajungeam si noi la o baie, uneori, dar ne feream de zona cu stuf pentru ca stiam ca acolo sunt serpi. Pina cand ne-a aratat Grasul de ce e in stare. A prins cu mina doi puiuti de sarpe de apa, le-a bagat batista in gura, le-a smuls dintii si i-a facut animale de companie. Unul pentru el, unul pentru Sperila. Au venit in incinta cu serpii incolaciti pe mina, spre deliciul baietilor si spaima fetelor. Cum Grasul avea bucurii la sorsa lui Sperila, la Rodica, nu a iesit nimic bun. Rodica se speria rau de serpi, asa ca a dat un urlet de moarte cind a vazut ca Grasul vrea sa ii puna sarpele in cap. Nici fratele ei nu era mai breaz, asa ca s-a vazut incoltita de nebunii astia cu reptilele lor reci. Cand a inceput Rodica sa dea din maini si din picioare, cu disperarea fricii, zburau palmele, unghiile si pumnii in capetele dresorilor de serpi. Dupa episod, amandoi au fost parati. Simtind ca vine furtuna de acasa, Sperila i-a lasat sarpele lui Tica sa il tina la el in casa pina a doua zi, dar Grasul l-a luat acasa pe al lui. Puiul de sarpe a zburat de la etajul 4, in urletele doamnei Serbanescu, acompaniata de zgomotul surd al pantalonilor scuturati direct pe curul Grasului de suturile domnului Serbanescu. Dupa ce a zburat 4 etaje, sarpele izbit de ciment semana cu o curea de ceas veche. A fost aruncat la gunoi, sa il manance vreo pisica. Nici Sperila nu a avut mai mult noroc, pentru ca Tica a vandut sarpele unor amici din alt cartier si l-a aburit pe fostul proprietar cum ca acesta scapase si fugise pe undeva.

Pisica vecinei
Cea mai nereusita dresura de pisici cred ca a fost a lui Polonic. Alaturi de el statea o bunoaca de ne lingeam toti buzele, desi aveam vreo 13 sau 14 ani atunci. Adina era inaltuta, cu sanii mari si rotunzi, cu o fata simpatica si cativa ani buni in plus fata de noi. Eram cam de nota 9 pentru noi, iar Polonic spunea ca e de 10.
-Ma uitam aseara, asa, din intamplare pe balcon... la stele, alea alea, la gagicile de pe strada. (Din balcon de la Luca se vedea in camera de linga, unde dormea Adina.) Am intors capul, asa, intr-o doara si am vazut-o ca incepe sa se dezbrace. A scos sutienul ala negru, fain, de plasa subtire prin care oricum se vedea totul (pauza de inghitit in sec pentru mine, Gras si Sperila care ne inverzisem de invidie). A dat jos fusta aia scurta si a ramas in niste chilotei negri, mici cat un timbru, nu de aia largi, tetra, de mamaie, cat tot curul, de zici ca sunt huse de tanc.
-Taci ma cu chilotii, mai zi... se baga Grasul nerabdator, desi se stia ca huse de tanc nu le ziceam decat slipilor enormi pe care ii purta Grasul.
-Asa...nu ma mai intrerupe. Si a inceput sa se frece cu chiloteii aia ... pe colo pe colo...
-Nu se poateeeee, sa mori tuuuu.... ma trezesc si eu vorbind...
-Ba .. ma lasati dracu sa va spun sau nu?
-Sa mori tu ca i-ai vazut-o? sare si Sperila...
-Pai ce voiam sa va zic acuma....
-Are perisori blonzi sau castanii, sau negrii de aia creti, creti, creti...se baga si Grasul..
-Pai nu stiu exact, ca s-a urcat mitza aia neagra a ei pe pervaz si mieuna la mine, a trebuit sa ma las jos, la marginea balconului sa nu ma vada aia.
Cateva saptamani ne-am chinuit sa ii prindem mitza pe afara si sa o ciordim, ca Polonic sa poata sa se uite linistit. Facusem de altfel si programari, ca seara, dupa ce o vedem, sa mergem la Luca in balcon si sa ne uitam toti la Adina. N-a fost sa fie. Cand a fost sa urcam la el ... ne-a spus ca e maica-sa acasa si am ramas toti 3 batand din buze. Nu puteam merge la o astfel de vizionare stiind ca Lenush sta cu ochii pe noi - doar ne stia pe toti de poame. Luca iesea in balconul mic, ne facea cu mina, mai scapa cate un ochi spre geamul vecinei, dar de cele mai multe ori era trasa jaluzeaua.