sâmbătă, ianuarie 12, 2008

Hit and run



Asta era metoda preferata de bataie, cind stiam ca avem in fata adversari mai puternici. Normal ca nu dadeam in aia mai mari cu mult, golanii batrani, ca apoi vedeam noi pe dracul. Le bateam fratii si surorile. Dupa care sa te tii curse de urmarire, ascunzatori, locuri ferite in care sa stam si alte asemenea chestii. Polonic era, din pacate, abonat la greseli, eu la tigani, iar Sperila la finele sale de botez, Iepuroaice.






Polonic, spaima fetelor
Doua din vecinele lui Luci erau de departe cele mai frumoase din zona, Simona si Mihaela. Prima avea frate culturist, la scoala de ofiteri sau subofiteri, cand il vedeam si deja bagam in viteza a treia, cu pedala calcata la maxim. Daca treceam de primul sprint mai aveam sanse sa scapam cu capatana intreaga. Nu stiu cum naiba a facut Luca intr-o zi ca a pus-o grav dintr-o tampenie. Ne jucam cu tevile de cornete, numai ca amicul meu a bagat un sambure de cireasa pe teava. Si direct in fata Simonei s-a oprit samburele. Instant, mainile fetei pe fatza, iar la 30 de secunde ii da si borsul pe nas.
-Minte ba, si-a dat singura cu pumnul in nas, ca sa se dea victima, o da Luca la intors.
Raspunsul vine cu bocete si suspine de la fata.
-Luca, raus fratioare ca e de jale daca ne prinde ala, ii zic ... si o tulim cat de repede putem. Ne ducem insa doar pina in capatul terenului de fotbal de la scoala si ne ascundem acolo. Sperila si Grasul stateau tolaniti pe banca de la scara, ii durea la basca. Nu facusera ei nimic, nu aveau nicio vina, dar nici macar din simpatie nu venisera. Au aparut dupa vreo ora.
-Polonic, ai cacat paiul frate, te cauta ala sa iti rupa capul.
Nu a apucat Luca sa spuna ceva ca s-a trezit cu o mina in gat de la fratele Simonei. Venise prin spatele nostru, nici nu-l mirosisem. Pina sa spuna ceva Polonic, isi luase doua suturi in cur care il dadusea inainte cu vreo 5 metri. A scapat cu atata.

Sperila in the house
Nu stiu de ce si cum, dar Sperila avea cele mai mari belele cu finele sale de botez, Iepuroaicele. Le batea la foc continuu, de parca nu erau neamuri si vecini. Parintii lui trebuia sa tina masa dupa masa ca sa isi impace finii numai dupa cate vaiete, scancete, bocete si lacrimi amare le era dat sa traga atunci cand veneau fetele in casa.
-M-a batut Stelian. Stelica iar mi-a tras o cafteala. Nu ma mai duc la joaca, ma bate nasul Steli, astea erau replicile la moda.
Cand se mai infuria (a se citi afuma) tatal Iepuroaicelor cobora plin de tupeu la noi, sa ne disciplineze. Cum nu il ajuta foarte mult statura, avea cam 1,5 metri... era pasibil sa si-o fure el daca il prindea pe Sperila in toane proaste.
-Bai nasule, de ce dai ba in fetele mele?
-De aia, uite asa vrea muschiul meu, sa le bat zilnic, fara motiv. Te-ai gandit vreodata ca nu si-o furadegeaba, ca mereu cauta cearta si se baga unde nu le fierbe oala? Sa ma lase dracului in pace ca le fut un batalau pe zi, ce crezi... se enerva Sperila, care atunci cind vorbea mult si tare se transforma in stropitoare de saliva pentru cei din jur.
-Ho baaaa, ca faci spume, il linistea Grasul cat de cat, si apoi ii baga un chistoc de tigara in coltul gurii, il calma, in timp ce parintele se uita prostit la tanarul tupeist. Sa fuga inapoi in casa? Nu se facea, mai ales din fata unui putoi. Sa mai sara la scandal? Nu, ca Sperila era nervos, plin de spume, bale si draci, plus ca era cu animaloiul de Grasul linga el.
-Lasa Stelian, sa vedem noi ce zice ma-ta si cu tac-tu de treaba asta, zicea vecinul si pleca spre casa.
-Mi se rupe mie de ce zice mama, daca ma fut proastele alea la melodie atata, ce cred, ca nu si-o fura?
Marea prostie a fetelor era ca isi aratau afectiunea fata de nasic atunci cand nu trebuia. Sareau in spatele lui cand juca poker sau barbut, il strigau intr-una cand el statea de povesti cu noi, sau ii faceau galerie cand jucam Lapte Gros, iar noi faceam misto de el ca are fane. Cum naiba sa nu si-o fure?



Goana cea mare
Cele mai nasoale urmariri au fost ale mele. Bateam tiganusii din incinta cu o abnegatie demna de un aghiotant al lui Antonescu. Tatal lor nu stia foarte multe. Mina pe toporisca, saritura pe geamul de la parterul blocului si uscheala Bufnila ca ti-o furi. M-a urmarit cateva ore bune prin tot orasul. L-am pierdut abia cand am trecut tevile de peste Casin. Cand am revenit in incinta, statea ascuns pe dupa colturi sa nu il vad, dar era sifonat imediat de Grasul si de Sperila.
-Ochi, vezi ca e la scara la Polonic, ridica-te si tai-o ca te prinde ala. Si iar ma fugarea, pina obosea, se oprea in mijlocul strazii si vantura securea spre mine.
-Te prind eu bai Bufnila, iti arat eu tie sa mai bati copchiii mei, lasa ca vezi tu pe grijania ta azi si maine de nenorocit.
-Ba pe-a ma-tii, maine plec la mare, doua saptamani nu ma prinzi tu la Saturn. Sa vedem cum ma bati daca ma prinzi. Ha ha ha ha
Culmea e ca doar eu si Polonic nu ne-o furasem de la tigan, Grasul avusese belele serioase, mai ales ca trecea pe la usa lor cind urca la el acasa, la etajul 4.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu