sâmbătă, ianuarie 19, 2008

Golanasi vs rasfatati


Cant vine furtuna e mai bine sa te dai din fata ei, sau sa o infrunti stiind ca daca stai in ploaie cu siguranta te uzi. Chestiile astea nu sunt foarte filosofice, dar le-au simtit destui pe pielea lor. Primul dintre ei, vecinul meu de la etajul 3, Stefan. Cu un an mai mic decat mine, avea impresia ca toata lumea e a lui, ca isi permite sa faca orice si sa scape fara sa si-o ia peste ochi. In caz de urgenta isi baga in functiune tignalul de copil razgaiat si credea ca scapa daca ii apar parintii in balcon. Se inselase.


La nuc

In spatele blocului era un ditamai nucul, batran, gros si inalt, iar printre radacinile groase cat piciorul meu, care ieseau din pamant, ne jucam cu figurinele de plastic. Soldatei, cow-boys, indieni si cai. Daca aveai o masinuta deveneai eroul lui Sperila pe viata. (Asta daca viata tine cat ne jucam noi acolo.) Nucul a fost taiat dupa cativa ani ca sa faca loc unui garaj de masini. Caderea salcamului din Morometii nu a fost asa dureroasa pentru Silistea Gumesti cum a fost taierea nucului pentru noi. Fetele care erau inghesuite de baieti seara acolo uitasera ca le vede lumea si plangeau. Sperila se uita prostit si nu intelegea de ce e taiat nucul, eu ma asteptam la tot ce are de acum Dumnezeu mai rau pentru noi, iar Grasul incepuse recapitularea injuraturilor din repertoriu. La vremea aia nu ieseau decat vreo 10 minute de injuraturi non-stop, iar in timp a ajuns si la 30 de minute. Fara sa se repete. Polonic era ceva mai pragmatic si facea planuri sa caute un nou loc de joaca. Dar povestea a plecat de la nuc. Si de la un pici cu tupeu mult, gura mare si picioare iuti.


Nori negri

Avea un obicei foarte tampit. Voia cu tot dinadinsul sa se integreze intr-o gasca cu care nu avea nimic in comun. Poate doar ca statea pe scara cu Luca, iar balconul casei lui dadea linga geamurile mele. Ne gasea mereu in spatele blocului, cu jucariile printre radacinele nucului. Avea un tupeu incredibil. Se amesteca printre noi, desi nu il chemam si nu il suportam. Ne arata ce mari chestii are el, luate de mamica si de taticul. Apoi se oferea sa faca schimb, desi nu voiam. Ai lui ii luau tot ce era mai bun prin magazine si mai putin la moda printre noi. Cand vedea ca nu poate razbate... sarea cu gura, ca de ce nu il lasam sa se joace. Ca de obicei, era dublat de gura maica-sii, care statea in balcon sa ii supravegheze jocurile cu copiii.
-Luciii, de ce nu va jucati si cu el, se auzea glasciorul feminin de la etaj, cu mustrarea pentru Polonic.
Asta se simtea aiurea, ca tipa vecina la el si il lasa pe monstrulet in pace. Odata ridicat amicul nostru, plecam si noi. Ramanea razgaiatul singur si radea la noi in timp ce se distra de nebun, singur.
-Auzi ba Polonic...eu ii fut una in cap astuia, sa se duca rostogol acasa la ma-sa. Sta de o juma de ora acolo si nu ne mai lasa. Ia hai la el, si ma duc intins spre pramatie.
-Ba Stefane, gata, hai sa ne jucam si noi....da-i drumul acasa, imi descarc primele rafale de mitraliera.
-Ovidiuuuuuuu, sarea mama precauta... lasa-mi baiatul sa se joace, ca voi toata ziua stati acolo. De ce sa nu se joace si el putin. Nu fi nesimtit ca te spun maica-tii...
-Ti-ar copchilul al dracului sa iti fie.... venea raspunsul printre dinti.
-Ce spui, ca nu te aud, sa nu cumva sa injuri...
- A injurat mama.... urla tzancul Stefan, sa stii ca a injurat ceva....
Babalaul nu a simtit ca de atunci avea nori negri deasupra capatzanei. Venea furtuna.


Primele rafale

Cu tot ochiul ager al vecinei si cu gura ei mare, i s-a dus baiatul batut acasa. Primul care l-a caftit am fost eu. Imi calcase pe indieni, ca voia el sa faca nu stiu ce. Cum indienii erau sfinti, (nu te atingeai de jucariile unui copil de muncitor, ca nu aveau parintii bani sa ii ia altele), a inceput show-ul. Un pumn in moaca, in plin, l-a convins pe Stefanel ca incepea dezastrul.
-Mamicaaaaaaaa, a rasunat SOS-ul rasfatzatului in toata incinta. Ma bate Ovidiuuuuuu, urla ca mielul la taiere pustanul in timp ce fugea spre balconul din care statea sa apara Scorpia.
-Ovidiuuuu, lasa baiatul in pace, a apucat sa spuna vecina in timp ce vedea cum i se scutura praful de pe pantaloni copilului. Praful era scuturat de mine, cu piciorul, din partile moi.
A scapat de mine, dar l-a enervat pe Polonic si a iesit taraboi. Cum nu il putea bate sub privirile vecinei sale de la 3, Polonic l-a asteptat la intrarea in scara si l-a bumbacit serios de tot. Pustiul avea ceva forta, dar nu se putea pune cu Luca atunci cand era nervos. A incercat sa il muste de-o mina dar si-a luat repede palme peste mufarina si dus a fost in casa. Discutia dintre mame a decurs pe un ton foarte neprotocolar, iar Lenush a decis sa ii inchida usa in fata vecinei, era satula de plangeri aiurea.


Mii de traznete si fulgere
Grasul si Sperila treceau prin faza de pirati. Vorbeau mai mereu cu expresii luate de prin carti si filme.
-Pe barba lui Neptun, daca Stefan vine sa se joace aici, acum, pe corabia mea, il ia maica-sa cu farasul de pe jos, trimite Grasul avertismentul ca azi pe nuc va flutura doar drapelul negru cu oase si craniu.
-Saluuuutttt baietii, ma joc si eu aici, dati-va mai incolo, lanseaza Stefan primele ghiulele.
-Te joci pe naiba. Abia am ajuns aici, vii cind plecam noi, sare Sperila cu sabia de abordaj.
-Eu o strig pe mama si va pune ea sa plecati, ca sunteti rai.
-Ia striga ma dupa doamna ma-ta, sa vedem ce face ea, ii spune Grasul, care deja fierbea si facea spume. Nici nu a mai terminat fraza ca i-a trimis un sut in cur mucosului de credeai ca nu se mai opreste pina acasa.


Uragan la dublu

Idiotenia a pornit de la faptul ca vecina era ceva mai comoda in acea zi si isi supraestima copilul, in timp ce ne subestima pe toti ceilalti. Mucea de fii-su statea cu lacrimile facute nod in barba si ea ii spune sa riposteze.
-Stefaniiii, da-i si tu un sut in fund. Ce, doar nu e mai tare ca tine...
NU stia saraca femeie ce poate Grasul cind e dublat de mintea necoapte a lui Sperila. Unul avea ideea sadica, celalalt o punea in aplicare. L-au batut de l-au uscat. Sperila statea in cur, pe o radacina si ii spunea unde si cum sa mai loveasca. Grasul il tinea de o mina si cu cealalta il altoia peste ochi, la ficat, in gura, in nas, unde prindea. Pina sa se prinda vecina care e raportul de forte, copilul arata de parca fusese scapat in masina de spalat Albalux.
-Fugi Stefane, hai acasaaaaaa, rasuna tignalul de retragere.
Era prea tarziu. Sperila a tasnit dupa el, l-a prins din urma si i-a tras pantalonii scurti jos, cu tot cu chiloti. Ramas in fundul gol in plina alergare, pustiul s-a impiedicat de chiloti si dus a fost, pe burta. Nu era copil sa nu rada de fazele astea, rasuna incinta de hohotele noastre, in timp ce vecina isi incerca slabutele cunostiinte de injuraturi pe Steli.
-Barbarilor, lasati-mi copilul in pace ca va bat la fund.
Iar rasete. Ala micul nu mai voia sa se ridice de jos de rusine. In 30 de secunde coborase mama sa il ia. Se propteste in fata lui Sperila, cu mainile in solduri si il mustreaza.
-Daca te trag si eu de urechi, va fi bine mai?
-Tragi pe dracu, eu am fugit... si prinde-l daca poti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu